Over the past few decades, Indigenous communities have successfully campaigned for greater inclusion in decision-making processes that directly affect their lands and livelihoods. As a result, two important participatory rights for Indigenous peoples have now been widely recognized: the right to consultation and the right to free, prior and informed consent (FPIC). Although these participatory rights are meant to empower the speech of these communities—to give them a proper say in the decisions that most affect them—we argue that the way (...) these rights have been implemented and interpreted sometimes has the opposite effect, of denying them a say or ‘silencing’ them. In support of this conclusion we draw on feminist speech act theory to identify practices of locutionary, illocutionary, and perlocutionary group silencing that arise in the context of consultation with Indigenous communities. (shrink)

This paper testifies the crucial importance of Philosophy for Children for Emotional Growth. It begins by establishing the open ended character of emotional processes, showing how feminist philosophers have criticized the fixed conception of negative valence of certain emotions, and how, ultimately, the normative structure of emotions is open to modification. Then, it shows how talking about emotional processes and emotional situations can foster emotional growth once we understand that the acquisition of language and emotional vocabulary is one way to (...) best capture the openended character of emotions. Finally, attention is turned to Philosophy for Children. Taking as an illustration the emotion of hope and its importance to inquiry, the paper concludes by examining in what way P4C both benefits and reinforces the previous insights about emotion theory. (shrink)

Vertigo is a common symptom that can result from various underlying diseases and conditions, ranging from benign to severe. Accurate and timely diagnosis of the cause of vertigo is crucial for appropriate management and treatment. In this research, we propose the development of an expert system for vertigo diseases diagnosis, utilizing artificial intelligence (AI) and the proposed Expert System which was produced to help assist healthcare professionals in diagnosing the cause of vertigo based on a patient's symptoms, medical history, and (...) other relevant clinical information. The proposed expert system presents an overview about vertigo diseases are given, the cause of disease is outlined and the treatment or recommendation of disease whenever possible is given out. CLIPS language was used for designing and implementing the proposed expert system. The potential of the proposed expert system lies in its ability to enhance the accuracy and efficiency of vertigo diagnosis, as well as assist in the proper referral and management of patients. (shrink)

In this paper, I explore what gives collective testimony its epistemic credentials, through a critical discussion of three competing accounts of the epistemology of collective testimony. According to the first view, collective testimony inherits its epistemic credentials from the beliefs the testimony expresses— where this can be seen either as the beliefs of all or some of the group’s members, or as the beliefs of group itself. The second view denies any necessary connection to belief, claiming instead that the epistemic (...) credentials of collective testimony derive from the reliability or truth-conduciveness of the statement that expresses the testimony. Finally, the third view claims that the epistemic credentials of collective testimony derive from the fact that it involves undertaking a collective commitment to trustworthiness, which makes the group susceptible to rebuke and blame if its testimony is not trustworthy. I argue that this last account holds the most promise for preserving what is distinctive about testimonial knowledge while still underwriting a robust epistemology of collective testimony. (shrink)

Recent feminist philosophy of language has highlighted the ways that the speech of women can be unjustly impeded, because of the way their gender affects the uptake their speech receives. In this chapter, I explore how similar processes can undermine the speech of a different sort of speaker: Indigenous communities. This involves focusing on Indigeneity rather than gender as the salient social identity, and looking at the ways that group speech, rather than only individual speech, can be unjustly impeded. To (...) do this, I make use of the notion of ‘discursive injustice’ that has been developed by Quill Kukla, and, with reference to three case studies, show how discursive injustice can effectively derail the speech of Indigenous communities. (shrink)

Anglophone philosophy in the last three decades has seen a growing interest in the way participation in human society—as characterized by our doing things that count as taking up and conferring norm-governed roles within institutions like language, the law, social custom, and education—is part of what explains our existence as rational (to whatever extent we are) animals. Using the label discursive norms to refer to the standards of evaluation that attend the exercise of rational thought and agency, this development in (...) philosophy can be understood as a growing interest over the the social institution of discursive norms. The essays in this volume present a sample—by no means representative—of the sorts of issues that arise when we ask and look to answer questions about the way our social lives constrain and support our lives as rational animals. (shrink)

According Philip Pettit, suitably organised groups not only possess ‘minds of their own’ but can also ‘make up their minds’ and 'speak for themselves'--where these two capacities enable them to perform as conversable subjects or 'persons'. In this paper I critically examine Pettit's case for group personhood. My first step is to reconstruct his account, explaining first how he understands the two capacities he considers central to personhood – the capacity to ‘make up one’s mind’, and the capacity to ‘speak (...) for oneself’ – before showing how he thinks these can be manifested in groups. With Pettit’s account duly reconstructed, I then turn to criticism, arguing that Pettit’s construal of making up one’s mind does not do proper justice to our first-personal self-understanding, nor to our characteristic interpersonal forms of engagement. This leads me, finally, to consider an alternative construal of ‘making up one’s mind’ and ‘speaking for oneself’ that is associated with the work of Richard Moran and whichargue, could usefully be exteextended to groups. (shrink)

Jennifer Lackey (2018) has developed an account of the primary form of group assertion, according to which groups assert when a suitably authorized spokesperson speaks for the group. In this paper I pose a challenge for Lackey's account, arguing that her account obscures the phenomenon of group silencing. This is because, in contrast to alternative approaches that view assertions (and speech acts generally) as social acts, Lackey's account implies that speakers can successfully assert regardless of how their utterances are taken (...) up by their audiences. What reflection on group silencing shows us, I argue, is that an adequate account of group assertion needs to find a place for audience uptake. (shrink)

I explore the possibility and rationality of interpersonal mechanisms of doxastic self-control, that is, ways in which individuals can make use of other people in order to get themselves to stick to their beliefs. I look, in particular, at two ways in which people can make interpersonal epistemic commitments, and thereby willingly undertake accountability to others, in order to get themselves to maintain their beliefs in the face of anticipated “epistemic temptations”. The first way is through the avowal of belief, (...) and the second is through the establishment of collective belief. I argue that both of these forms of interpersonal epistemic commitment can function as effective tools for doxastic self-control, and, moreover, that the control they facilitate should not be dismissed as irrational from an epistemic perspective. (shrink)

In this paper I critically discuss Miranda Fricker’s ‘trust-based’ view of collective testimony—that is, testimony that comes from a group speaker. At the heart of Fricker’s account is the idea that testimony involves an ‘interpersonal deal of trust’, to which the speaker contributes a commitment to ‘second-personal epistemic trustworthiness’. Appropriating Margaret Gilbert’s concept of joint commitment, Fricker suggests that groups too can make such commitments, and hence that they, like individuals, can ‘enter into the second-personal relations of trust that characterise (...) testimony’ (Fricker 2012: 272). I argue that this choice to appropriate Gilbert’s concept of joint commitment betrays a deep problem in Fricker’s account—a misconstrual of both the object and the subject(s) of the commitment a speaker makes in testifying. After developing this criticism, I outline an alternative way of construing the speaker’s commitment, which can be applied to both collective and individual testimony. (shrink)

This abstract is a synopsis of the paper "An Expert System for Diagnosing Whooping Cough Using CLIPS." The bacterium Bordetella pertussis causes whooping cough, a highly infectious respiratory ailment with several phases of symptoms. An accurate and timely diagnosis is critical for effective treatment and the avoidance of future transmission. The construction of an expert system for detecting whooping cough using the CLIPS (C Language Integrated Production System) architecture is highlighted in this abstract. The expert system provides standardized and systematic (...) evaluation, which reduces the chance of misdiagnosis and improves patient outcomes. Maintenance and upgrades are required to keep the system current with growing medical knowledge. More study in this area has the potential to advance expert systems in identifying and managing a variety of medical disorders. (shrink)

According to Margaret Gilbert, two or more people collectively believe that p if and only if they are jointly committed to believe that p as a body. But the way she construes joint commitment in her account – as a commitment of and by the several parties to “doing something as a body” – encourages the thought that the phenomenon accounted for is not that of genuine belief. I explain why this concern arises and explore a different way of construing (...) joint commitment, in order to avoid the concern. This leads me to propose a revised Gilbertian account of collective belief, according to which two or more people collectively believe that p if and only if they are jointly committed to p as true. (shrink)

Advancements in artificial intelligence and (social) robotics raise pertinent questions as to how these technologies may help shape the society of the future. The main aim of the chapter is to consider the social and conceptual disruptions that might be associated with social robots, and humanoid social robots in particular. This chapter starts by comparing the concepts of robots and artificial intelligence and briefly explores the origins of these expressions. It then explains the definition of a social robot, as well (...) as the definition of humanoid robots. A key notion in this context is the idea of anthropomorphism: the human tendency to attribute human qualities, not only to our fellow human beings, but also to parts of nature and to technologies. This tendency to anthropomorphize technologies by responding to and interacting with them as if they have human qualities is one of the reasons why social robots (in particular social robots designed to look and behave like human beings) can be socially disruptive. As is explained in the chapter, while some ethics researchers believe that anthropomorphization is a mistake that can lead to various forms of deception, others — including both ethics researchers and social roboticists — believe it can be useful or fitting to treat robots in anthropomorphizing ways. The chapter explores that disagreement by, among other things, considering recent philosophical debates about whether social robots can be moral patients, that is, whether it can make sense to treat them with moral consideration. Where one stands on this issue will depend either on one’s views about whether social robots can have, imitate, or represent morally relevant properties, or on how people relate to social robots in their interactions with them. Lastly, the chapter urges that the ethics of social robots should explore intercultural perspectives, and highlights some recent research on Ubuntu ethics and social robots. (shrink)

In this context, the study explored the relationship between organizational climate and employee innovative work behaviour among food manufacturing industries in Malaysia. The study is a descriptive correlational survey research design where data is sourced out from a total of randomly sampled 260 employees. Results revealed that a favourable organizational climate on innovation, proactivity, and risk-taking is prevailing among the companies. A very high level of innovative work behaviour is emanating among the employees on idea exploration, generation, championing, and implementation. (...) Test of differences showed that employee gender, position, unit, and years of service spelt significant differences in the perception of the employees on organizational climate and innovative work behaviour. A meaningful relationship surfaced between organizational climate and employee innovative work behaviour, suggesting that for food manufacturing industries to sustain innovative and competitive advantages, there is a need to promote a nurturing and encouraging entrepreneurial organizational climate. Finally, a congruency among the domains of organizational climate and employee innovative work behaviour emerged. It suggests that when higher positive organizational climate surfaces, the more likely the employee's manifest innovation work behaviour. This study addressed the gap by providing organizational climate and employee innovative work behaviour among food manufacturing industries in Malaysia. (shrink)

WHO in 2019 established the Advisory Committee on Developing Global Standards for Governance and Oversight of Human Genome Editing, which has recently published a Draft Governance Framework on Human Genome Editing. Although the Draft Framework is a good point of departure, there are four areas of concern: first, it does not sufficiently address issues related to establishing safety and efficacy. Second, issues that are a source of tension between global standard setting and state sovereignty need to be addressed in a (...) more nuanced fashion. Third, it fails to meaningfully engage with the extent to which the conceptualisation of human dignity may justifiably vary between jurisdictions. Fourth, the meaning of harm to the interests of a future person requires clarity. Provided these four areas of concern can be addressed, the future of the global governance of human genome editing may hold promise. (shrink)

Brain tumors pose significant challenges in modern healthcare, with accurate and timely diagnosis crucial for determining appropriate treatment strategies. Artificial intelligence has made significant advancements in recent years. Rule-based expert systems (if-then rule-based systems) have emerged as a promising approach for clinical decision-making in brain tumor diagnosis. In this paper, we present "A CLIPS-Based Expert System for Brain Tumor Diagnosis," which leverages a set of 14 if-then rules to diagnose brain tumors with three possible outcomes: 1) Confirm the diagnosis of (...) a brain tumor, 2) Consider the possibility of a brain tumor that has metastasized, and 3) Consider the possibility of a brain tumor. Our expert system offers a user-friendly interface, enabling users to select symptoms and receive a diagnosis based on the provided information. This paper discusses the expert system's development, implementation, and evaluation, highlighting its potential to facilitate brain tumor diagnosis and decision-making in clinical settings. Additionally, we provide a literature review that contextualizes our expert system within the broader landscape of rule-based expert systems for brain tumor diagnosis, examining their effectiveness, limitations, and challenges. (shrink)

During the recent pandemic, fear of COVID-19 has been widespread and is considered to deteriorate mental health. We assessed whether vaccination can effectively reduce the fear of COVID-19 and, thus, contribute to improving people's mental health status. We used two-wave panel data from a German online study collected in April 2021 (t1) and August/September 2021 (t2) and estimated differences-in-differences to determine whether those who were vaccinated against COVID-19 experienced a reduction of fear of COVID-19, and whether the reduction was more (...) evident as compared to people who were not vaccinated for various reasons. (shrink)

Migraine is a complex neurological disorder characterized by recurrent moderate to severe headaches, accompanied by additional symptoms such as nausea, sensitivity to light and sound, and visual disturbances. Accurate and timely diagnosis of migraines is crucial for effective management and treatment. However, the diverse range of symptoms and overlapping characteristics with other headache disorders pose challenges in the diagnostic process. In this research, we propose the development of an expert system for migraine diagnosis using artificial intelligence and the CLIPS (C (...) Language Integrated Production System) framework. The expert system utilizes a rule-based inference engine to analyze patient-reported symptoms and provide reliable diagnoses or probability scores indicating the likelihood of migraine. The knowledge base of the expert system is designed based on expert knowledge obtained from medical professionals specializing in migraines. The collected knowledge is translated into a structured format suitable for the CLIPS inference engine, incorporating rules and facts to represent the diagnostic criteria and associated symptoms. The system prompts users to provide relevant information about their symptoms, medical history, and potential triggers. It applies the defined rules and facts to evaluate the likelihood of migraine and generate accurate diagnoses or probability scores. Preliminary evaluation results demonstrate the potential of the expert system as a valuable tool for diagnosing migraines. A dataset of anonymized patient records with confirmed migraine cases was used to test the system. The diagnoses generated by the expert system were compared against the known diagnoses, and a high level of accuracy was observed, with 90% of cases correctly diagnosed as migraines. These results highlight the effectiveness and reliability of the system in assisting medical professionals in the diagnosis of migraines. The proposed expert system offers several advantages for migraine diagnosis. It leverages the collective knowledge and expertise of experienced migraine specialists, providing a standardized and consistent approach to diagnosis. The system can handle large amounts of patient data and effectively analyse complex relationships between symptoms, risk factors, and diagnostic criteria. Furthermore, it offers real-time feedback and recommendations, supporting medical professionals in their clinical decision-making process. Future work involves refining the expert system based on feedback from medical experts, expanding the knowledge base to encompass a wider range of symptoms and risk factors, and conducting further evaluations to enhance its accuracy and applicability in clinical settings. The development of an expert system for migraine diagnosis has the potential to improve the diagnostic process, leading to more effective management and treatment strategies for individuals suffering from migraines. (shrink)

The development of the science of poverty has largely been driven by the need to define more precisely what poverty is, as well as to provide theoretical and empirical criteria for identifying those who suffer from it. This thesis focuses on a notable response to these and related questions: the conception and measure of poverty by the British sociologist Peter Townsend. Townsend defines poverty as relative deprivation caused by lack of resources. This conception, along with his corresponding cut-off (...) measure, constitutes some of the key components of his theory of poverty. The theory discusses what poverty is, its causes, and how it can be eradicated, and is detailed in Poverty in the United Kingdom: A Survey of Household Resources and Standards of Living (1979), his magnum opus. The primary aim of this thesis is to interpret the theory from Townsend’s adherence to the value-free ideal. He pursued this ideal in response to what he perceived as the pervasive and deleterious influence of moral and political values on measures, theories, and policies on poverty throughout its scientific and political history. I argue that to be free from such influence, Townsend aimed to be as guided by epistemic values as possible, which resulted in a systematic theory of poverty. -/- The thesis is structured as follows: In Chapter 1, I situate Townsend’s conception and measurement of poverty within the context of both the recent history of scientific poverty lines and the most important approaches to measuring the phenomenon. Chapter 2 discusses the systematic nature of the theory, including its role as a middle-range theory that bridges broad-range theories with empirical data. This connection is achieved through several elements: a conception of poverty; hypotheses and anthropological observations related to the elements of the conception; measures to test these hypotheses; an explanation of poverty; and reports on how the research was conducted. Furthermore, Townsend’s theory aligns with Bradburn et al.’s (2017) measurement theory, which asserts that a good measure must include a conception of the relevant phenomenon, a representation, and procedures to gather data. Additionally, all three components must be supported by arguments showing that they fit together properly. -/- In the remaining chapters, I present and discuss the main elements of the theory: his conception of poverty as relative deprivation caused by lack of resources, along with the related hypotheses and observations (Chapter 3); the representations of this conception and the procedures for data collection, processing, as well as ensuring their reliability (Chapter 4); and the explanation of poverty (Chapter 5). I conclude by presenting what Townsend considered the “policy prescriptions” of his theory. Despite its potential shortcomings, I also argue that Townsend’s theory fulfills an important epistemic value: fruitfulness. (shrink)

Gayatri Chakravorty Spivak asked a question in 1988: ‘Can the Subaltern Speak?’ That question was the expression of a lifetime of observation of the marginalised and witnessing of attempts to civilise the ‘aborigine’. Eventually, this question led to A Critique of Postcolonial Reason: Toward a History of the Vanishing Present (CPR) in 1999. A seminal work, this book unsettled and reoriented the thoughts of scholars, brought up new questions and insights, and the very construct of civilisation and culture was challenged. (...) In 2000 a group of scholars, of whom many were Gayatri’s students—the first name of the celebrated thinker is being used in this review in keeping with her radical spirit—came together as a panel in the annual meeting of the International Association for Philosophy and Literature at Stony Brook University in Long Island, New York, to deliberate on CPR. The panel discussions were engaging and elicited extraordinary response. This encouraged the publication of the proceedings as a special symposium in 2002 in the journal Interventions: International Journal of Postcolonial Studies. The present book is a result of further working on these proceedings for more than a decade. (shrink)

"Assim, este é o objetivo deste texto: mostrar como a literatura recente em torno de valores nas ciências pode nos ajudar a compreender melhor algumas das discussões em torno da mensuração da pobreza que foram suscitadas pelo trabalho de Peter Townsend. Apresentaremos primeiro o ideal da ausência de valor (seção 2), o que Townsend entendia por medidas objetivas e subjetivas (seção 3) e então poderemos compreender melhor o que é e quem não concorda com a posição de que (...) a pobreza é um juízo de valor (seção 4). Terminamos com as maneiras pelas quais é possível rejeitar essa posição (seção 5).". (shrink)

I say: “Oh, what a beautiful surrealist picture!” With quite precise awareness: this páthos, these emotions of mine do not stem from our common sense. An aesthetic judgment is founded on an immediate subjective intuition: an emotion or a free feeling of a single subject towards an object. A universal sense, possibly. Some judgments of ours in ethics and in law are no different from our perceptions in front of art. It would be the same for a hypothetical sentence of (...) the judge that concluded with these words: “I acquit Arsenio Lupin because of his magnificent handlebar moustache like that of Guy de Maupassant”. Everyone would think intuitively that it is an unfair sentence. Is there aesthetics of terror? The case that the article intends to examine is that of the famous kidnapping and murder of the Italian statesman Aldo Moro by the “Brigate Rosse” [Red Brigades] (1978). The method used here consists in studying the image of the kidnapping as iconic documentation of reality, and, above all, as an ethical-legal judgment about the terrorist crime. Moro was photographed during his kidnapping. There are at least two pictures. Both constitute an extraordinary source for a judgment on the basis of an image. In both of them, Aldo Moro is pictured in front of a Red Brigades banner during the captivity. In what sense do these pictures document an aesthetic judgment concerning the “case Moro”? The answer can be found in a remarkable iconic coincidence of these pictures with a masterpiece by Georges Rouault (Paris 1871-1958) devoted to the theme of the “Ecce Homo”. The Gospel in the “Ecce Homo” scene (John: 19, 4-5) narrates how Pontius Pilate wanted to arouse the compassion of the people with a scourging and the exposure of Jesus to the crowd. The plate under consideration is entitled “Qui ne se grime pas?” [Who does not have a painted face?] and is a key work in Rouault’s suite of prints Miserere, dated for 1923. (shrink)

The novel "Harry Potter" by J.K. Rowling explores the profound impact of various mother and father figures on the protagonist, Harry Potter, who has lost his parents. This paper explores the impact of mother and father figures in Harry Potter's life. Remus Lupin serves as a compassionate guardian, offering support and a sense of belonging. Molly Weasley embodies the maternal figure, providing love and stability. Sirius Black, an absent father figure, symbolizes love and sacrifice. Albus Dumbledore serves as a (...) wise mentor, offering guidance and moral teachings. Collectively, these figures shape Harry's understanding of family, loyalty, power, and responsibility. The paper highlights the transformative power of nurturing relationships and the enduring influence of love, guidance, and mentorship. (shrink)

This paper develops an account of normative validity and illustrates it through poverty measures. Many ideas addressed below are legatees of Anna Alexandrova’s reflections on what she called “value-aptness” in measuring well-being. To my knowledge, she introduced the term “normative validity” (Alexandrova, 2017: 151). Still, my goal is to address normative validity in a broader context than she did, highlighting its significance not only for well-being but also for other concepts, particularly poverty. I will further discuss how normative validity can (...) provide deeper insights into an important debate in poverty measurement: that between normative-driven approaches like Amartya Sen’s and data-driven ones like Peter Townsend’s. (shrink)

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Los estudios sociológicos permiten en La aventura de Miguel Littín clandestino en Chile (1986) de Gabriel García Márquez revelar una dinámica existente entre dos elementos: el primero, la configuración de la obra literaria sobre la base de referentes históricos que construyen la memoria colectiva y el imaginario de la sociedad chilena; el segundo, el cuestionamiento del concepto de democracia en función de un periodo dictatorial chileno necesario (golpe de Estado de 1973, exilio y violación de los derechos humanos) para el (...) desarrollo trascendental de una nación, apoyada con la Dina, la CNI, las Fuerzas Armadas y otros organismos anticriminales. (shrink)

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)